Nu cunosc prea multe locuri unde timpul s-a oprit cu adevărat. De 24 de secole Starogradsko polje arată mereu la fel. Sigur, și aici s-au mai degradat lucruri în timp, villele romane somptuoase s-au prăbușit, iar pietrele au fost folosite pentru alte construcții. Dar esențialul rămâne și rezistă în continuare, secol după secol. Este un loc uimitor, 24 de secole se cultivă aici fără încetare măslini, viță-de-vie și, mai demult, cereale. 24 de secole stau zidurile de piatră care împart câmpia uriașă în mici parcele private. 24 de secole câmpia este străbătută de aceleași drumuri. Este istorie vie. Și încă arată mai mult sau mai puțin la fel ca odinioară. Vino cu noi la o plimbare prin istorie, va fi un drum interesant.
Trebuie să mărturisesc ceva. Când am scris acest articol, știam că din întreaga câmpie am văzut doar câteva monumente. Aveam în mână și o hartă perfectă – unde o găsești, afli imediat. Dar abia în momentul în care am căutat pe diverse site-uri croate și englezești alte informații despre istorie mi-am dat seama că am văzut într-adevăr doar o fracțiune din tot. Numai trimuri sunt pe câmpie vreo 90. Sunt atât de multe încât am deja o listă lungă de locuri pe care vreau să le văd data viitoare. Nu doar monumente, ci și alte locuri interesante. Câmpia Stari Grad m-a vrăjit. Are farmecul ei, stai acolo, în mijlocul unui drum pe unde au mers odinioară grecii și mai târziu romanii, peste tot e liniște și pace, doar vântul se joacă în ramurile măslinilor…
Harta de care vei fi mulțumit
Înainte să pornești spre Starogradsko polje, treci pe la centrul turistic din Stari Grad – se află pe rivă, chiar lângă piață. Cere acolo harta câmpiei, o să-ți folosească. Pe ea sunt marcate, pe lângă monumente, și drumurile, împărțite în drumuri asfaltate, de macadam și cele pietonale. Este util mai ales dacă mergi cu mașina, ca noi cu copiii mici. Dar îmi pot imagina că ar fi mult mai bine să străbați câmpia cu bicicleta sau cu un scuter. Un alt avantaj al hărții este, desigur, că ai mereu o imagine de ansamblu asupra tuturor monumentelor. Nu sunt puține, iar câmpia este întinsă. Așa că pornim 🙂 Și nu uita încălțămintea potrivită, în papuci nu te descurci pe unele porțiuni.
Ce este de fapt Starogradsko polje?
Starogradsko polje (Câmpia Stari Grad) este o mare câmpie fertilă, care trimite într-un mod unic la începuturile colonizării grecești a insulei Hvar. În secolul al IV-lea î.Hr., coloniștii greci din insula Pharos au găsit pe insula Hvar un port potrivit (Stari Grad) și, pe lângă el, o câmpie cu pământ foarte fertil, potrivit scopurilor agricole. Starogradsko polje se află între orașele Stari Grad și Vrboska, iar în interiorul insulei este mărginit de satele Dol și Vrbanj. Suprafața totală este de 1 376 de hectare.
Grecii au împărțit câmpia în parcele delimitate de ziduri, formând astfel o rețea ortogonală de drumuri între parcele. Zidurile și drumurile s-au păstrat până astăzi, iar în asta constă cea mai mare importanță istorică a câmpiei – este cel mai vast monument de acest tip din Mediterana. Zidurile au rezistat în aceeași formă timp de respectabile 24 de secole. Câmpia Stari Grad a fost de aceea înscrisă în lista patrimoniului mondial cultural și natural UNESCO.
Pe site-ul UNESCO se află și o hartă frumoasă cu delimitarea întregului teritoriu: http://whc.unesco.org/en/list/1240/multiple=1&unique_number=1484
Kupinovik
Prima oprire este villa romană antică Kupinovik. Acolo unde grecii construiau adăposturi simple, romanii nu s-au zgârcit și au construit complexuri agricole cu ville, clădiri agricole cu prese pentru vin și ulei de măsline, mori, depozite, spații de cazare pentru forța de muncă și, desigur, spații pentru animalele de fermă. Villa Kupinovik datează din secolul I d.Hr. și pe atunci era doar una dintre multele ville de acest fel de pe insulă.
Villa Kupinovik se află lângă drumul principal dintre Stari Grad și Jelsa. Trebuie să fii cu adevărat hotărât să găsești locul, pentru că îl poți trece ușor cu vederea. De pe drumul principal este o ramificație îngustă printre măslini, fără panou, fără indicator. Poate pentru că Kupinovik și alte monumente se află de fapt pe terenul privat al proprietarilor câmpurilor din jur, cu măslini și viță-de-vie. Locul este totuși accesibil publicului. Când am fost acolo, la cumpăna dintre august și septembrie, am fost complet singuri. De fapt, am fost singuri pe întreaga câmpie, nu am întâlnit niciodată niciun turist acolo. Dacă locul te interesează mai mult, descoperirile arheologice din săpăturile de la Kupinovik pot fi văzute la muzeul din Split.
Coordonate GPS ale villei Kupinovik: 43°10’37.9″N 16°36’51.8″E; 43.177200, 16.614395
Veliki Trim
Este cel mai mare trim pe care l-am văzut până acum. Se află lângă drumul principal de la Stari Grad la Vrboska. Nu e greu de găsit. Acest trim este cu adevărat mare și pe laturile lui șerpuiesc trepte spre acoperișul trimului. Dacă vrei, poți urca. Aici recomand încălțăminte bună, sandalele mele nu au făcut față, așa că sus mă uit data viitoare. Ușa trimului este deschisă, deci poți intra și admira construcția din interior. Este un spectacol interesant. Trimurile sunt printre construcțiile realizate prin tehnica „suhozid”, adică fără mortar sau alt liant. Tehnica suhozid a fost chiar înscrisă pe Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO și, deși astăzi puțini mai știu să construiască suhozid, a apărut destul de recent o inițiativă cu același nume, care restaurează zidurile de piatră și ține astfel tehnica suhozid încă vie.
Se spune că pe polje au fost documentate peste 90 de trimuri. Trimurile sunt un tip foarte răspândit de construcții de piatră nu doar în întreaga Croație. Se găsesc peste tot în Mediterana, ba chiar și pe Insulele Britanice și în alte părți ale Europei.
Potrivit site-ului dedicat topografiei insulei Hvar, pe insulă sunt în total 720 de trimuri. Dacă vrei să vezi mai multe trimuri, aruncă o privire pe această pagină, unde găsești și o hartă cu trimurile marcate pe întreaga insulă: https://www.topohvar.at/topo/trim/trim-lage/
Coordonate GPS ale trimului: 43°11’00.4″N 16°37’31.2″E; 43.183434, 16.625335
Zidurile de piatră
Zidurile de piatră sunt omniprezente în Hvar. Și, din nou, nu doar acolo. Dar în Hvar importanța lor este dată și de peisajul local – ca să poți cultiva ceva în sol, pietrele trebuiau adunate. Și, lucru important – zidurile trebuie reînnoite mereu. E greu să-ți imaginezi orele și orele de muncă. Erau folosite pentru delimitarea parcelei, pentru reținerea pământului pe loc și protejează plantele și de vântul puternic numit „bura”. Zidurile sunt, de asemenea, construite prin tehnica suhozid, fără niciun liant. Unele ziduri de pe Câmpia Stari Grad s-au păstrat într-adevăr din epoca colonizării de către greci.
Ostojića mlin (numit uneori și Žorkov mlin)
Odinioară a fost una dintre cele două mori de apă de pe insula Hvar. Astăzi nu mai sunt decât ruine năpădite de vegetație sălbatică. Se poate trece ușor cu vederea de pe drum, din cauza vegetației nu se vede prea bine. Înăuntru nu se poate intra. Păcat, acest monument ar merita mai multă atenție și întreținere. Fie și doar pentru că trimite la schimbarea peisajului din Hvar – moara a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, iar pe atunci în Hvar era mai puțină vegetație și mai multă apă, așa că moara funcționa cea mai mare parte a anului (în restul anului pârâul era secat). Moara este construită pe pârâul Vir, care curge/curgea din satul Dol. Autori antici menționează chiar existența unui râu pe insulă, dar despre asta altă dată.
Coordonate GPS ale morii: 43°10’30.9″N 16°36’49.3″E; 43.175261, 16.613699
Kapela Gospojica – Capela Maicii Domnului
Capela de lângă Stari Grad datează din secolul al XVI-lea, se poate privi înăuntru.
Coordonate GPS ale capelei: 43°11’08.9″N 16°36’30.8″E; 43.185811, 16.608567
Alte povești despre Starogradsko polje găsești aici: https://zijemechorvatskem.wordpress.com/2021/03/28/starogradsko-polje-na-ostrove-hvar-tady-se-zastavil-cas/
